a muta din loc

a muta din loc
to shift away
to remove (to another place).

Română-Engleză dicționar expresii. 2013.

Look at other dictionaries:

  • loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… …   Dicționar Român

  • muta — MUTÁ, mut, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca din locul în care se găseşte şi a (se) aşeza în alt loc; a (se) deplasa; a (se) strămuta, a (se) transfera. ♢ expr. (tranz.; fam.) A i muta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a i trage (cuiva) o… …   Dicționar Român

  • ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… …   Dicționar Român

  • deplasa — DEPLASÁ, deplaséz, vb. I. 1. tranz. A lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi a l pune în altul, a i schimba locul; a muta. ♦ refl. A se mişca din poziţia iniţială; a aluneca; a se disloca. 2. refl. A se duce undeva (în interes de serviciu). – Din …   Dicționar Român

  • mişca — MIŞCÁ, mişc, vb. I. 1. intranz., refl. şi tranz. A ieşi sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a( şi) schimba locul, poziţia; a (se) clătina. ♢ expr. (intranz.; fam.) A mişca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacşiş; a da …   Dicționar Român

  • strămuta — STRĂMUTÁ, strămút, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) muta în alt loc, în altă parte; a( şi) schimba locul, sediul, locuinţa. ♢ expr. (refl.) A se strămuta de aici (sau din viaţă) = a muri. (tranz.; fam.) A strămuta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) …   Dicționar Român

  • disloca — DISLOCÁ, dislóc, vb. I. tranz. şi refl. A (se) mişca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din întregul din care face parte). ♦ refl. (Despre straturi geologice) A şi modifica poziţia iniţială (orizontală). ♦ tranz. şi refl.… …   Dicționar Român

  • şatră — ŞÁTRĂ, şatre, s.f. 1. Cort în care se adăpostesc ţiganii nomazi; p. ext. grup de corturi care alcătuiesc locuinţele unei comunităţi ţigăneşti nomade. ♢ loc. adj. De şatră = ţigănesc; nomad. ♢ expr. (fam.) A umbla (sau a se muta) cu şatra = a se… …   Dicționar Român

  • sminti — SMINTÍ, smintesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A şi pierde sau a face să şi piardă dreapta judecată; a înnebuni. ♢ expr. (tranz.) A sminti (pe cineva) în bătaie = a bate foarte tare (pe cineva). 2. tranz. (pop.) A induce în eroare; a păcăli, a… …   Dicționar Român

  • clinti — CLINTÍ, clintesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca puţin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa. 2. tranz. fig. (De obicei în construcţii negative) A determina pe cineva să renunţe la (sau să se abată de la) convingerile sau hotărârile sale …   Dicționar Român

  • înlocui — ÎNLOCUÍ, înlocuiesc, vb. IV. tranz. 1. A pune ceva sau pe cineva în locul altuia. 2. A îndepărta pe cineva dintr un post, numind pe altcineva în locul lui. 3. A ţine cuiva locul într o funcţie, într o muncă etc. – Din loc. adv. în loc + suf. ui.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”